Nou-nascut

Un nou nascut este considerat a fi un copil din ziua nasterii pana in a 28-a zi a vietii.
In timpul primei sale saptamani de viata, nou-nascutul este supus unui examen aprofundat efectuat de catre un pediatru.
- auscultatia serveste la aprecierea frecventei cardiace si a celei respiratorii, precum si la constatarea absentei anomaliilor. Palparea arterelor femurale permit asigurarea ca nu exista vreo malformatie cardiovasculara.
- examinarea pielii permite punerea in evidenta a unor anomalii cutanate sau a unei coloratii anormale.
- examenul morfologic este destinat eliminarii eventualitatii unei malformatii care ar fi putut scapa examenului ecografic antenatal. O sonda este introdusa in esofag pentru a verifica daca nu exista o intrerupere a acestui organ; o alta sonda este plasata in anus cu scopul de a depista o malformatie anorectala. Orificiile posterioare ale foselor nazale conducand la faringe sunt, de asemenea, sondate. Oasele si articulatiile sunt si ele inspectate pentru a detecta fie o deformatie craniana , fie o fractura a claviculei sau a membrelor inferioare sau a anomaliilor degetelor de la maini si picioare, sau o luxatie a soldului.
- examinarea ochilor are drept scop verificarea faptului ca privirea se orienteaza spontan catre lumina, ca urmareste pe orizontala un obiect contrastant, ca nu exista reflexe in pupile. O conjunctivita este, de asemenea, cautata.
O obstructie a canalului lacrimal este suspectata daca ochiul copilului este „lipit" adesea de secretii abundente.
- examenul abdomenului conduce la aprecierea starii restului ombilical si a marimii ficatului. La baiat, penisul trebuie sa aiba o lungime de minimum doi centimetri. Cele doua testicule trebuie sa fie coborate in bursele lor.
La fetita orificiul vaginal trebuie sa fie bine vizibil. Secretiile vaginale albicioase sau uneori hemoragice pot surveni spre a 5-a zi a vietii si sunt banale; el nu necesita vreun tratament.
- examenul neurologic, primordial, cuprinde, intre altele, observarea motricitati spontane a copilului; aceasta se caracterizeaza indeosebi printr-o gesticulatie asimetrica a membrelor, alternarea miscarilor de flexie si de extensie, ale miscarilor de deschidere si inchidere a pumnilor. Este apreciat, de asemenea, tonusul copilului si reflexele zise primare sau arhaice proprii nou-nascutului
Testele biologice de depistare sunt practicate si ele: calcaiul copilului este incizat pentru a preleva cateva picaturi de sange. Testul lui Guthrie cauta fenilcetonuria; o hipotiroidie
Necesitatile alimentare ale nou-nascutului sunt de 60 mililitri pe zi de lapte matern sau maternizat per kilogram de greutate corporala la nastere si de 150 mililitri pe zi per kilogram la sfarsitul primei saptamani de viata.
Nou-nascutul pierde in mod obisnuit din greutate in primele trei zile ale vietii sale, in principal din cauza aporturilor alimentare mici; dar el recastiga, in majoritatea cazurilor, greutatea sa initiala din a 8-a zi. Luarea in greutate este in continuare, in medie, de 25 pana la 30 grame pe zi.
Copilul trebuie sa fie curatat si schimbat dupa fiecare supt; daca are fesele usor iritabile, este dat cu o crema hidratanta. Cordonul ombilical, care trebuie dezinfectat in fiecare zi, cade — in medie — catre a 8-a zi de viata.
Prima baie nu intervine adesea decat dupa caderea cordonului ombilical.
Nou-nascutul trebuie sa fie culcat intr-un pat cu cadrul rigid, pe o saltea tare care ocupa intreaga suprafata libera si fara perna. El poate fi culcat pe o parte. Este preferabil sa fie invelit intr-un sac de dormit, decat sa fie acoperit cu un pled sau o plapumioara, pentru a-i permite sa fie in largul sau in miscarile ce le face, fara a se dezveli. Prima iesire in aer liber a copilului nascut la termen poate sa se faca incepand cu cea de-a 15-a zi de viata atunci cand conditiile meteorologice sunt favorabile.
Nou-nascutul are nevoie pentru a se dezvolta de un contact precoce cu mama si tatal sau.