Alzheimer (boala a lui)

Boala lui Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta.
Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta.
Cele mai evidente modificari sunt: - atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale; - leziuni ale hipocampului; - dilatarea ventriculilor cerebrali. Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii.
Boala Alzheimer progreseaza spre o dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive si consta intr-o amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga aparaxia si agnozia.
Etiopatogenia bolii Alzheimer nu este pe deplin clarificata. Pana la aceasta data s-a putut confirma disfunctia neurotransmitatorilor cerebrali, indeosebi cu afectarea sistemelor dopaminergice si colinergice. S-a mai constatat ca in placile senile extraneuronale se acumuleaza un peptid amiloid mic, denumit A-b (A-beta). Acest peptid este alcatuit din 39-42 de aminoacizi si provine dintr-un precursor, care este o glico-proteina transmembranara, alcatuita din 695 aminoacizi si prezentand mai multe izomorfe. Gena care codifica acest precursor se afla pe cromozomul 21. Unii autori sustin faptul ca maladia Alzheimer poate fi determinata prin actiunea unui virus lent.
Sinonime: dementa presenila, dementa Alzheimer, scleroza Alzheimer.