Leucemia limfatica cronica

Leucemia limfatica cronica este un sindrom limfoproliferativ cronic caracterizat prin proliferarea clonala si acumularea de limfocite cu aspect morfologic relativ matur, dar cu functie imatura. Initial, acestea sunt prezente în maduva osoasa si sange, pentru ca ulterior, prin progresia bolii sa se acumuleze în ganglioni, splina, ficat si alte organe, determinand marirea de volum a organelor respective.
Leucemia limfatica cronica este o boala în care cinetica progresiei tumorale este lenta prin acumularea de limfocite patologice Acest fenomen rezulta mai degraba prin inhibarea apoptozei decat prin proliferare. Aceasta realitate explica, cel putin în parte, sensibilitatea relativ scazuta a clonei maligne la drogurile citotoxice. Este forma cea mai frecventa de leucemie la adult. Apare predominant la persoanele de peste 50-55 ani, fiind rara înainte de 40 ani (doar 10 % din cazuri). Astfel, incidenta bolii depinde de grupul de varsta, crescand de la 5, 2 la 30, 4 cazuri la 100. 000 de persoane între 50 si respectiv 80 ani. Repartitia pe sexe evidentiaza o predominanta masculina (sex ratio variaza intre 1, 4/1 si 3, 2/1).
Etiologia LLC ramane o necunoscuta.