Tahicardii sinusale

Tahicardia sinusala care reprezinta o accelerare a ritmului sinusal la peste 100 batai pe minut.
Etiologie: ca raspuns fiziologic la stimuli (stress, efort, emotii, etc. ). , secundar administrarii unor medicamente (simpatomimetice,
parasimpatolitice, tiroida, cofeina, etc. ), in cadrul unor boli - cardiace (miocardite, cardiomiopatii, cardiopatia ischemica, valvulopatii, insuficienta cardiaca, etc. ), extracardiace (anemii, soc hipovolemic, hipertiroidii, hipovolemie, intxicatie cu cafea sau tutun, etc. )
Simptomatologie: depinde de cauza declansatoare, unii bolnavi putand fi asimptomatici. Acuze frecvente: cefalee, ameteli, palpitatii, anxietate, uneori crize anginoase, etc. Uneori tahicardia se instaleaza si se termina progresiv, alteori paroxistic. Examenul clinic: pune in evidenta la luarea pulsului, o frecventa de peste 100 batai pe minut, cu zgomote cardiace regulate, bine batute, concordante cu pulsul.
Pe ECG: complexele QRS au aspect normal, sunt precedate de unde P sinusale, intervalul PQ (PR) este in limite normale si frecventa cardiaca este intre 100-200 batai pe minut. Se face dg. diferential cu tahicardia paroxistica sau flutterul atrial cu BAV constant, care pot fi infirmate prin anumite probe: compresia sinusului carotidian (in TS nu se modifica). Daca frecventa este mare si se mentine mai mult timp poate produce efecte hemodinamice cu scaderea debitului cardiac.